Începând cu data de 1 decembrie 2016, Părintele Andrei Atudori este numit de către IPS Părinte Mitropolit Teofan ca preot slujitor al Parohiei „Nașterea Maicii Domnului” – Talpalari, pentru a-l sprijini în activitatea liturgică şi pastoral-misionară pe Părintele Vladislav Nedelcu. Le spunem, şi aici, bun venit Părintelui Andrei şi familiei sale şi îl lăsăm să se prezinte în cele ce urmează.
Nu este ușor să scrii despre tine însuți! De ce? Îmi amintesc cuvintele cuiva care spunea că există lucruri pe care le știi despre tine și le știu și alții, lucruri pe care alții le știu despre tine, iar tu nu le știi și lucruri pe care tu le știi despre tine, iar alții nu le știu. Cred că e dificil să vorbești despre propria persoană,pentru că este greu să ții în echilibru balanța între cele de mai sus, mai ales dacă iei în calcul și faptul că există lucruri pe care numai Bunul Dumnezeu le știe.
Însă, dincolo de dificultatea unui astfel de demers, este o bucurie să spun câteva lucruri despre mine și despre familia mea, cu prilejul intrării noastre în marea familie a comunității parohiei „Nașterea Maicii Domnului” – Talpalari.
Așadar, sunt preotul Andrei Atudori. Sunt născut la Bicaz, în județul Neamț, în umbra Masivului Ceahlău, însă cea mai mare parte a copilăriei mele am trăit-o în localitatea Vaduri, comuna Alexandru cel Bun (fostă Viișoara), ce se află în frumoasa depresiune dintre orașele Piatra-Neamț și Bicaz și care este străjuită de Mănăstirile Bistrița, Pângărați și Bisericani.
O familie fericită este un rai înainte de Rai
Nimic din cele de mai jos nu le-aș fi putut face fără ajutorul lui Dumnezeu, pe care vă mărturisesc că L-am simțit din plin în toată viața mea. Cred că unul dintre cele mai concrete moduri în care am simțit acest ajutor este familia cu care El m-a binecuvântat. Am o familie minunată!
Pe scumpa mea soție, Alina-Nicoleta, am întâlnit-o în biblioteca Facultății de Teologie. Este absolventă a Secției Teologie Socială, precum și a Masteratului de Supervizare și planificare socială în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Ne-am căsătorit în anul 2009. Și ce băiat nu ar dori să se căsătorească cu o fată în al cărei suflet găsești reflexii ale Raiului?! În anul 2010, Dumnezeu ni L-a trimis în dar pe David, un băiețel minunat cu ochi albaștri, cu mintea sclipitoare și cu o imaginație bogată. Apoi, în 2015, Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfintei Parascheva, ne-a trimis-o pe Daria-Parascheva, o fetiță cu bucle zglobii, delicată ca o petală de floare și iute ca razele soarelui ce străbat văzduhul. Acum, pentru ca bucuria noastră să fie și mai mare, așteptăm cel de-al treilea prunc cu care ne-a binecuvântat Domnul.
Motto-ul familiei noastre este un cuvânt al Sfântului Apostol Pavel, pe care l-a scris filipenilor: „Toate le pot în Hristos, Cel care mă întărește” (Filipeni 4, 11).
„Educarea minții fără cea a inimii nu este educație deloc." (Aristotel)
Am început studiile la școala gimnazială din satul natal. Între 1999 și 2004 am urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. Apoi am venit la Iași pentru ca, între 2004 și 2008, să urmez Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Secția Teologie Pastorală. Am continuat studiile teologice prin intermediul Masteratului în Teologie Practică și Pastoral-Misionară, între 2008 și 2010, iar din 2010 am urmat cursurile Școlii Doctorale ale aceleiași Facultăți, având ca îndrumător pe Pr. Prof. Dr. Viorel Sava, în domeniul de cercetare Teologie Liturgică și Pastorală.
„Mâinile la muncă, mintea şi inima la Dumnezeu.” (Sfântul Teofan Zăvorâtul)
În paralel cu studiile de masterat, după o perioadă activă de voluntariat, în anul 2008 am intrat în echipa Centrului de consiliere și reabilitare pentru persoanele dependente de alcool și alte droguri „Sfântul Nicolae”, din cadrul Fundației „Solidaritate și Speranță” a Arhiepiscopiei Iașilor. În acest timp, am urmat diverse cursuri de formare în domeniul consilierii în adicții și nu numai. Însă, dincolo de cursurile de formare, cel mai mare dar pentru devenirea mea personală a constat în interacțiunea cu persoanele dependente de alcool și droguri sau cu cele care sufereau din cauza unor comportamente adictive, precum și activitățile de prevenire și informare cu privire la consumul de alcool și droguri, pe care le-am desfășurat în foarte multe școli și licee din județele Moldovei și din Republica Moldova.
Din anul 2013, am preluat activitatea de coordonare editorială a Departamentului Media, din cadrul Centrului Cultural-Misionar Doxologia al Arhiepiscopiei Iașilor, în calitate de director editorial. Aici, alături de o echipă minunată, sunt implicat în dezvoltarea celui mai important proiect online al Arhiepiscopiei, portalul doxologia.ro. Pe lângă aceasta, sunt moderatorul sau producătorul unor emisiuni TV și împlinesc și alte lucrări ce țin interacțiunea Arhiepiscopiei Iașilor cu media, în general. În urma participării la un curs de formare de formatori organizat de Fundația „Varlaam Mitropolitul” a Arhiepiscopiei Iașilor, susțin un curs de formare în domeniul media și comunicare online și unul privind pastorația persoanelor dependente.
„Preoția este un mare dar făcut oamenilor de Dumnezeu” (Pr. Epifanie Theodoropoulus)
În luna februarie a anului 2012 am fost hirotonit diacon de către Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, pentru ca, mai apoi, în martie 2012, în Duminica Ortodoxiei din Postul Mare, la Catedrala Mitropolitană din Iași, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, să mă hirotonească preot.
În vara anului 2013 am fost numit preot paroh al Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” – Măcărești, comuna Prisăcani. În această comunitate mică de credincioși de pe malul Prutului am trăit bucuria de a fi slujitor al Domnului și al oamenilor.
Din data de 1 decembrie 2016, Părintele Mitropolit Teofan a decis numirea mea ca suplinitor al postului de preot co-slujitor la Parohia „Nașterea Maicii Domnului” – Talpalari.
Să învățăm în „biserica școalelor” cum să ne mântuim sufletele
Acum, familia noastră devine membră a marii familii de la biserica Talpalari, care în secolul al XIX-lea dobândise renumele de „biserica școalelor”. Pentru mine și pentru familia mea este o schimbare importantă. Am însă convingerea că în toate este lucrarea lui Dumnezeu. Mă bucur de această nouă misiune pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu și sper ca, alături de părinții împreună-slujitori la altarul acestei biserici, să vă fiu de folos pe drumul care vă apropie mai mult de Dumnezeu și cu toții să pregustăm, încă din această viață, bucuriile și frumusețile Raiului.
Să rânduiască Bunul Dumnezeu ca timpul pe care îl vom petrece împreună să fie timp spre mântuire!
Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți!
Preot Andrei Atudori
