Biserica Talpalari are două hramuri. Primul dintre ele este cel istoric, "Naşterea Maicii Domnului" (8 septembrie), primit în anul sfinţirii acestei ctitorii a vistiernicului Iordache Cantacuzino - 1640. Cel de-al doilea este prăznuit pe 20 iulie şi are o istorie mai apropiată de zilele noastre.
Din 1620, a existat în Iaşi o biserică ctitorită de Vel-Logofătul Ionaşcu Ghenghe, învecinându-se, pentru o perioadă, cu casa familiei poetului Vasile Alecsandri. După ce a fost distrusă parţial de un bombardament în 1944, nu a mai fost refăcută, fiind demolată de comunişti în 1953, pentru a se construi blocuri. Întrucât această biserică era o filie, fiind dependentă administrativ de Parohia Talpalari, hramul ei - Sfântul Ilie - a fost preluat de vechea ctitorie cantacuzină.
Cele două hramuri sunt pentru cei de la Talpalari, ca peste tot, prilej de bucurie împărtăşită cu oaspeţii - clerici sau laici - care vin din alte parohii. În primii ani de când am ajuns paroh, hramul se organiza "în dulcele stil clasic": seara, vecernia cu litia, urmată de pachete de alimente sau daruri împărţite credincioşilor prezenţi, respectiv de o agapă a preoţilor, la care se adăugau câţiva reprezentanţi ai enoriaşilor. A doua zi, Sfânta Liturghie şi cele de cuviinţă. De la un timp, comunitatea închegându-se, crescând nevoia de comuniune, în chip natural s-a produs o schimbare în programul de seară al hramului. După slujba vecerniei cu litia, credincioşii care se retrag primesc un pacheţel pentru acasă, dar cei ce pot rămâne în biserică participă la o agapă, gustând câteva ceva şi comunicând unii cu alţii. Preoţii se retrag şi ei pentru o scurtă gustare şi o mică discuţie în casa parohială, apoi revin în biserică, unde are loc o întâlnire specială în cadrul "Serilor Talpalari". În felul acesta, fiecare preot are şansa de a rosti un mic cuvânt pe o anumită temă dinainte stabilită, iar credincioşii pot interacţiona, intrând în dialog cu oricare dintre slujitorii invitaţi. Temele alese pentru astfel de întâlniri nu sunt niciodată din sfera teoretică, căutând să-i provoc pe invitaţi să vorbească doar din cele experiate în viaţa duhovnicească. Spre exemplu, la sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul de anul acesta, tema centrală a fost: "Aspecte practice în lucrarea rugăciunii. Împărtăşire de experienţe personale, directe sau indirecte". Am pus şi "indirecte", întrucât un preot are şansa de a cunoaşte la modul foarte intim şi nevoinţa fiilor duhovniceşti, din care se pot învăţa multe. Faptul că am avut opt preoţi invitaţi a făcut, desigur, să se lungească mult dialogul nostru. Dar a meritat din plin, chiar şi preoţii cu doar câţiva ani de pastoraţie aducând exemple - unele cutremurătoare, bune de zgâlţâit conştiinţe mai adormite - despre ce înseamnă puterea rugăciunii.
Nu în ultimul rând, Talpalarii au, din 2008, și un moment de prăznuire special în ziua Sfântului Siluan, pe 24 septembrie. Acest sfânt contemporan este patronul și ocrotitorul obștii ce are ca stareță pe Maica noastră dragă Siluana Vlad.
(Pr. Constantin Sturzu)
Articol publicat în nr. 7, anul 5 al revistei parohiale Vino și vezi
