În ultimii ani, orașele au fost invadate de covrigării și patiserii, și personal mă îngrozesc cozile permanente formate din persoane de toate vârstele. Însă, un lucru este sigur − aceste produse au mai multe dezavantaje decât avantaje, crescând riscul de diabet și supraponderabilitate caracteristice civilizaţiei consumerismului. În primul rând, e vorba de calitatea alimentelor. Să le luam pe rând.
Anumite alimente cu gust nefiresc de bun pot induce conduite patologice de dependenţă.
Din punct de vedere nutriţional, covrigul clasic (făină albă, apă, ulei, zahăr, sare, toate preparate termic) are un indice glicemic foarte mare, ceea ce înseamnă că nivelul zahărului din sânge creşte rapid, după care începe să scadă la fel de repede. Aceste variaţii epuizează funcţia pancreasului şi cauzează rezistenţă la insulină, faza premergătoare diabetului. Descărcările mari de insulină fac ca aceste zaharuri să nu fie arse în totalitate şi să se transforme în celule adipoase sau colesterol. Iar dacă sunt calzi, covrigii irită stomacul. Pe de alta parte, are o densitate nutriţională redusă (cantitate mică de micronutrienţi esențiali ca vitamine, minerale, etc.). Medicii recomandă moderaţie când vrem să mâncăm covrigi sau pateuri. Acest aspect poate fi îmbunătăţit dacă se foloseşte făina integrală şi mai ales daca se adaugă seminţe.
Şi unele E-uri induc dependenţa la anumite alimente cu gust nefiresc de bun și care pot induce conduite patologice de dependenţă faţă de acestea sau „fidelizarea consumatorului” în limbajul marketingului agroalimentar. Aşa cum există senzori ai foamei, există şi nişte senzori ai saţietăţii. Ei trebuie să fie în echilibru. Dacă aceştia s-au denaturat şi nu mai funcţionează, sigur că mănânci şi nu te opreşti. E un lucru dovedit științific că zaharul dă dependenţă la copii. În sucurile carbogazoase gustul excesiv de dulce este mascat cu acid fosforic care are aviditate pentru calciu pe care îl fixează și elimina.
Printre cele mai vândute produse românești și una dintre gustările preferate ale românilor sunt pufuleții. Pufuleţii tradiţional sunt făcuţi din făină de porumb expandată în uleiul vegetal la temperaturi înalte, cu adaos de glucoză şi glucide, având o încărcătura glicemică şi o densitate energetică foarte ridicate. Principalul inamic din pungile cu pufuleţi este sarea care se găseşte în cantităţi mari. Specialiştii spun că preferinţa pentru gustul sărat este înnăscută, însă trebuie educată. Mai mult, pufuleții conțin și aditivi alimentari și colorantul tartrazină. Din punct de vedere nutrițional, produsul este dezechilibrat, având un exces de zaharuri și o cantitate redusă de proteină vegetală de slabă calitate.
Unt sau margarină?
Este un marketing foarte agresiv şi pentru unele alimente care nu sunt corecte şi bănuite de multe ori a avea efecte cancerigene cum ar fi zahărul alb rafinat, margarina, mezelurile. Cel mai mare pericol este că, după ce se formeaza obișnuința de a consuma alimente nesănătoase, se pierde gustul pentru alimentele originare și apare ispita gustului atrăgător și al preţului mai mic.
Dezbaterea unt față de margarină este un subiect alunecos. Totuși, care este părerea experților? Untul se obţine prin separarea grăsimii din laptele gras de vacă. Untul a fost condamnat de mass-media şi de profesioniştii în nutriţie, deoarece conţine cantităţi mari de grăsimi saturate şi colesterol. Însă noi studii arată că nu s-a descoperit absolut nicio asociere între grăsimile saturate şi bolile cardiovasculare. Dacă nu aveţi o problemă medicală în familie, atunci nu există niciun motiv pentru a vă teme de grăsimile saturate sau de colesterol. Margarina este obținută din uleiurile vegetale rafinate, alături de emulgatori, coloranţi şi diferite ingrediente artificiale. La temperatura camerei uleiul vegetal rafinat este lichid, motivul pentru care necesita hidrogenarea, ceea ce îi conferă o consistenţă mai mare şi îi extinde termenul de valabilitate. Hidrogenarea transformă de asemenea şi unele uleiuri vegetale în grăsimi trans prin expunerea uleiurilor la temperaturi ridicate, presiune înaltă şi catalizator metalic. O problemă a constituit-o culoarea, nuanța naturală a margarinei fiind mult mai deschisă decât cea a untului, fiind necesară adăugarea unor coloranți alimentari. Orice margarină este aromatizată cu ajutorul unui diacetil, substanță sintetică care servește pentru a da margarinei gust de unt. Margarina este plină de uleiuri vegetale şi de grăsimi trans. Consumul în exces al acestor grăsimi este asociat cu multe boli grave, inclusiv bolile cardiovasculare. Grăsimile din margarină solicită excesiv ficatul pentru a fi metabolizate. „În disputa unt contra margarină, am mai mare încredere în vaci decât în chimişti”, concluziona Joan Gussow, expert american în nutriţie.
Nu hrăni cancerul!
Una dintre competențele noastre în materie de alimentație, prof. univ. dr. Pavel Chirilă a făcut o serie de recomandări bazate pe informații provenite din studii care şi-au dovedit eficacitatea în timp, o parte din acestea făcând obiectul carții „Nu hrăni cancerul!”, autori Pavel Chirilă, Mădălina Popecu, Cristela Georgescu, Editura Christiana, Bucureşti, 2012. Astfel, domnia sa recomandă excluderea completă a alimentelor rafinate: zahărul alb, făina albă, uleiul rafinat, sarea extrafină, margarina, aditivii (E-uri) şi toate alimentele care le conţin.
Zahărul alb rafinat este al doilea factor oncogen ca frecvenţă în cazurile de cancer, a precizat dr. Pavel Chirilă. Inițial, singurele surse de glucide au fost mierea şi fructele. Zahărul este un produs izolat şi scos din contextul natural şi din complexul poliglucidic, fapt pentru care organismul se luptă foarte greu cu acest dizaharid care distruge flora microbiană, care este bună pentru organism. Al doilea efect este stimularea insulinei. În al treilea rând, zahărul creşte nivelul de estrogeni în sângele femeii care favorizează, la rândul lor, instalarea unui cancer genital la femei.
Apoi, trebuie avută în vedere maniera de preparare a cerealelor, leguminaceelor, cărnii şi peştelui, fiind recomandate tratamentele termice uşoare: cuptor, aburi, fierbere și consumarea celorlalte alimente în stare crudă (cu excepţia persoanelor care au afecţiuni gastrointestinale). Foarte important, alimentele trebuie mestecate îndelung (de 10-15 ori), înainte de a le înghiţi.
Pe lângă diversitatea alimentelor sănătoase consumate este de o importanță covârșitoare mișcarea. Înainte, când mijloacele de transport erau rare, exista obiceiul firesc al mersului pe jos. Acum, există persoane care, fără a fi bolnave, pe vreme frumoasă, preferă să ia un mijloc de transport în comun chiar și pentru o stație, ceea ce face un deserviciu teribil sănătății.
Daniela Ivanov
