Medicamentele între uz și abuz

Din cauza efectelor secundare grave, o serie de medicamente eliberate fără prescripție au fost retrase de pe piață în multe țări. Cu toate acestea ele continuă să fie comercializate în Romania.

Primul pe listă este „medicamentul săracului” sau celebrul algocalmin; calmantul pe bază de metamizol aduce, de departe, cele mai substanțiale profituri. Din această piață, au reușit sa prindă felii importante și alte companii farmaceutice care produc algocalmin, sub o altă denumire de „algozone”. Studiile au demostrat că metamizolul din algocalmin poate provoca o boala fatală, care debutează ca o infecție supraacuta și distruge celulele din măduva osoasă, altfel spus, tratarea durerilor de cap cu algocalmin duce la distrugerea sângelui. Mai periculoase decat algocalminul, susțin medicii, sunt calmantele care folosesc în componență, alături de metamizol o a doua substanță activă. De departe, piafenul (metamizol si antispastic) este cel mai riscant de administrat. Alt medicament este benalgin, un calmant pe baza de matamizol și cofeină. Ambele se vând la liber în farmaciile românești, fără niciun fel de restricții. Primii care au interzis metamizolul au fost americanii, încă din 1977. Din aceeași perioadă datează și decizia statului suedez de interzicere a calmantului. Pe lista analgezicelor considerate nocive de occidentali, dar care se folosesc frecvent în România, se mai regăsesc dipyrone, novalgin, etc. Piroxicamul este de asemenea pe lista neagră a Agenției Europene a Medicamentului.

Aulinul se numară printre cele mai cautate și utilizate medicamente in Romania, datorită efectelor sale calmante imediate, fiind interzis în țări precum Spania, Marea Britanie, Finlanda, Turcia, SUA, Australia sau Japonia, deoarece s-a constat că provoca frecvent insuficiență hepatică mortală. Agenția Europeana de Evaluare a Produselor Medicale a interzis administrarea Aulinului copiilor sub 12 ani, fiind restricționat chiar și în țara producătoare − Irlanda.

Ketotifen, un medicament pentru tratamentul de lungă durată în astmul bronșic alergic sau cu componență alergica, bronșită alergica și tulburări astmatice a fost scos în 2006 de pe piața din Germania din cauza efectelor secundare grave la nivelul globului ocular și al rinichilor. În România se găsește în farmacii.

Somniferele sunt cunoscute pentru efectul negativ pe care îl au asupra funcției cognitive, în special asupra memoriei. Ambien (Zolpidem) este cunoscut și sub denumirea de „medicamentul amneziei”. Nu foarte puțini pacienți sunt cei care, în urma administrării acestui medicament, au trăit experiența terorilor nocturne, dar nu numai.

Medicamentele anti-colesterol (statine) care au scopul de a reduce nivelul colesterolului sunt considerate a fi cele mai toxice medicamente pentru creierul uman. Pierderea memoriei reprezintă principalul efect secundar. Aproximativ un sfert din creierul uman este format din colesterol, necesar pentru procesele de memorie, de învațare și de gândire rapidă. Așa că, nu ar trebui sa ne surprindă faptul că medicamentele care scad colesterolul afectează în mod negativ creierul uman.

Antibioticele

Antiobioticele tratează doar infecțiile produse de bacterii. Bolile precum gripa, răceala, sunt cauzate de virusuri, situaţii în care antiobioticul este inutil, chiar dăunător. De asemenea, febra mare asociată unor afecţiuni nu indică neapărat o infecţie bacteriană. Durata obişnuită a tratamentului cu un antibiotic este de cinci până la 10 zile, existând şi excepţii. Or majoritatea pacienţilor întrerupe tratamentul cu antibiotic la primele semne de ameliorare a simptomelor, ceea ce poate determina o recidivă a bolii, concomitent cu o creştere a rezistenţei bacteriene. Consumul abuziv şi nejustificat de antibiotice duce la creşterea rezistenţei microorganismelor, necesitând ulterior mărirea dozelor sau înlocuirea cu alte antibiotice, de clasă superioară. Bacteriile care în trecut răspundeau la tratamente au devenit tot mai rezistente. Rezistenţa la antibiotice este în prezent una din cele mai presante probleme. Mai mult, specialiştii au demonstrate ca diabetul poate fi indus cu un anti­biotic puternic. Potrivit studiilor, antibioticele reprezintă medicamentele cu cel mai mare impact pe termen lung asupra sistemului imunitar, a celui digestiv şi la nivelul întregului organism.

Medicamente fără rețetă și suplimente alimentare

Pacienții cad adesea într-o capcană deschisă de autorități fără voie: existența medicamentelor care se pot elibera fără existența unei prescripții (rețete) medicale. Principalul motiv este acela că pentru această categorie de medicamente legea permite să se facă reclamă, inclusiv prin canale de largă audiența precum televiziunea. Comercianții au constatat o creștere a vânzarilor cu mult peste cea a costurilor exorbitante cu reclamele și, de aceea, se pot vedea numeroase astfel de reclame.

Pe lânga acest tip de medicamente,  piața este inundată de o imensă gamă de produse denumite suplimente alimentare. Aceste produse (amestecuri de produse) arată că medicamentele (sunt ambalate în cutii asemanatoare, sub formă de comprimate, capsule etc), au prospecte asemănătoare medicamentelor, farmaciștii explică ceea ce este scris în prospect, sunt destinate tratării unor disfuncții ale organismului sau unor boli, sunt aprobate de autorități dar nu sunt medicamente. Sumedenia de testări timp de ani și ani de zile la care este supusă o substanță candidat de medicament costă enorm − de ordinul a sute de milioane de euro, pentru a garanta atât eficacitatea, cât mai ales un raport acceptabil între riscurile rezonabile și beneficii, până a fi lansate pe piață. Pentru un supliment alimentar nu există o astfel de condiționare. Mai mult, medicamentele sunt controlate periodic, reacțiile adverse sunt raportate permanent și colectate la nivel internațional, tocmai de către producătorii concurenți. Suplimentele alimentare sunt fabricate de producători adesea obscuri și uneori chiar greu de identificat după înregistrarea produsului.

Stilul de viață

Pe lungul drum al in­dustrializării şi al vieţii moderne, am devenit din ce în ce mai sensibili la factorii externi, pentru că sistemul imunitar, care ar trebui să se ocupe de buna funcţionare a organismului, a fost ani la rând bom­bardat cu substanţe toxice din alimentaţie şi mediul înconjurător, care l-au slăbit în timp şi i-au afectat rolul bine determinat. Ne luptăm cu atâtea boli auto­imune, cu alergii greu de tratat, pentru că „paznicul” organis­mului este dereglat şi nu mai ştie ce să facă atunci când ne confruntăm cu infecţii, boli sau func­ţionarea deficitară a unor organe şi sisteme.

Industria alimentară moder­nă permite folosirea a peste 3000 de aditivi alimentari, în procesul de preparare a alimentelor − substanţe chimice considerate nedăunătoare pentru organismul uman: aditivii alimentari, co­loranţii, îndulcitorii, pigmenţii, aro­mele artificiale, ni­tra­ţii, nitriţii, conservanţii, acidi­fianţii, emulsi­fi­cato­rii care menţin consistenţa pro­du­se­lor, agenţii de coacere, de îngro­şare, de înălbire, de afânare etc. Suprasolicitat devine ficatul „obli­gat” să prelu­creze aceste substanţe chi­mice, din­tre care multe au poten­ţial cancerigen.

Fructele, legumele şi zarzavaturile autoh­tone ne pot salva. Ar trebui consumate cel puţin 0,5 kg zilnic şi tot atâtea salate de crudităţi şi de zarzavaturi, unde pe primul loc sunt cruciferele (varza cu familia ei). Scoțând fructele din alimentaţie pentru că sunt dulci, se limitează aportul de vitamine şi săruri minerale din organism.

Al doilea lucru extrem de important este mişcarea. Sedentarismul nu face decât să conducă la diabet, obezitate, accidente vasculare, etc., care, în final, ucid.

Daniela Ivanov

Articol publicat în nr. 3, anul 2 al revistei parohiale Vino și vezi